| Sunday, December 07, 2008 |
| Maretia minutelor acestea |
In fiecare zi ma trezesc la mare. Printre zgomotele pescarusilor de la lacurile din nord. Si-n apropierea vantului suierand. Azi o rafala a deschis usa de la balcon si a trantit-o cu putere de perete. Nu mai dorm. Stau in pat, intinsa pe o parte, si privesc cerul. Nu vad decat cerul. Si ascult. Marea, iarna e aici.
*
Cu talpile goale am pasit pe terasa si-am privit in jos, inspre sarbatoarea de acolo. Cerul zace strivit in baltoace risipite pe strazi. Il ciugulesc pana si porumbeii. Iar acolo sus nu-s acum decat nori.
*
Imi e somn si tare bine mi-e acum. Ma bucur nedisciplinat de asta zi de raceala. |
posted by Diana Adela Martin @ 3:04 PM   |
|
| 4 Comments: |
-
Îmi place fotografia :)
Bucuria nedisciplinată e bună. Chiar și la răceală.
-
...am venit să-ți descânt ceva...să-ți treacă răceala :)
Să ai o săptămână ...bună de tot...
-
hehe Rares :) mi-am disciplinat platitudinile pe zi ce trece. uite-asa! ca sa se transforme in altceva. in ceva palpitant, in ceva colorat, in ceva urat, in ceva-ceva
Andi, o sa am o saptamana buna, chiar si dc e hranita cu un sfertulet de sfert din imaginatia ta
-
acusica, in timp ce ma spalam pe cap, ma gandeam: "un sfertulet de sfert e cumva o saisprezecime? o saisprezecimuta? ca uite, nu mai stiu sa calculez"
|
| |
| << Home |
| |
|
|
Îmi place fotografia :)
Bucuria nedisciplinată e bună. Chiar și la răceală.