all the small things
 
Wednesday, November 19, 2008
Racing Life
Eduard Carol Novak, vicecampion la Jocurile Paralimpice de la Beijing in proba de ciclism, stie cel mai bine sa doboare ziduri.

Asta-i provocarea cu care se confrunta oricine practica un sport de rezistenta. Si apare in orice cursa. Un moment cand toate corpurile se aseamana. Fara vlaga, neputincioase, neobediente. S-ar impiedica pana si de aerul din fata. Lectia zidului e asta: in cel mai important moment al cursei, nu corpul conteaza.

Eduard stapaneste lectia. Plus alte cateva. Aveam sa le aflam intr-o dupa-amiaza de Ciuc cu soare, cand ne-am intalnit. Intr-o incapere care mirosea a ipsos, Eduard ne-a spus povestea zidurilor care i-au iesit in drum si cum a reusit el sa le doboare. Si atentie! aceasta nu este o poveste despre corp.

PRIMUL ZID
Eduard a inceput sa faca sport in copilarie. Prima pasiune: patinajul viteza, pe care il practica de la 5 ani. Pana sa implineasca 20 are deja 10 titluri de campion national si un loc 3 la Cupa Mondiala pentru seniori.

In 1996 are 20 ani si se indreapta spre Italia pentru un concurs la care nu va mai ajunge. Pe drum are un accident grav de masina. Este dus la spital unde urmeaza o serie de interventii chirurgicale dificile. Laba piciorului drept ii este inlocuita cu o proteza si gata, din acea zi de 14 ianuarie patinajul tine de trecut. Cat despre viitor, urmeaza o pauza.

CAUTARI
Pauza in care Eduard isi cauta un drum nou. Mai intai printre hartiile Facultatii de Drept, unde se inscrie ca student. Atmosfera de aici insa nu-i pe placul sau. Cei 15 ani de sport l-au obisnuit cu altceva. In primul rand, cu triumful. De cand cu accidentul, aceasta-i pierderea cu care se impaca cel mai greu. Ii lipsesc obiectivele si planurile de victorie.

Asa ca in 1998 Eduard incearca sa-si reia obiceiurile si se apuca de mountain-bike. Sport pe care il practica doar cativa ani. Din cauza protezei. Il incurca. E un sport in care conteaza echilibrul, iar proteza te face sa pici. Si apoi sa pici din nou, dupa cum marturiseste zambind. Zambeste si ridica din umeri: nu asa se face performanta. Si uite de-asta a si renuntat.

DE LA 0
Si apoi, la 25 de ani, se decide: "Vreau sa mai simt gustul gloriei..." E momentul cand Eduard isi aduna toate fortele pentru a sparge zidul aparut in urma cu 5 ani. Alege ciclismul, un sport asemanator patinajului ca pregatire fizica, si o ia de la 0

De la 0 si dupa 5 :) Cum termina lucrul la firma de asigurari unde era angajat ca jurist, cum se duce sa pedaleze. In jur de 10 km la fiecare antrenament, pana se lasa de seara.

DOMNU' ANTRENOR
Si familia, cum a privit noua pasiune? Cand parintii l-au auzit pe Eduard ca vrea sa se apuce de ciclism, s-au impotrivit. Din dorinta de a-l proteja. De alte accidente si de alte dezamagiri. L-au vazut insa cat e de incapatanat si au trecut de partea lui. In acei ani i-au fost cel mai important sprijin.

Tatal sau a inceput sa lucreze cot la cot cu el. Isi intrase in rolul de domnu' antrenor :). Asa ca au inceput sa invete impreuna care-i treaba cu ciclismul. Nu stiau nimic. Nici despre nutritie, nici despre tehnica sau mecanica. Eduard a invatat pierzand.

Si a pierdut mult? Ohoo... Acum poate recunoaste razand ca la primul sau concurs a fost intrecut pana si de fete. Atunci insa, chestia asta l-a enervat. Si-a pus ambitia si dupa un an a inceput sa castige. Din 2003 au inceput sa curga si titlurile: de 3 ori campion european in 2003, 2004 si 2006 si vicecampion mondial in 2007. Iar anul acesta si-a castigat argintul olimpic.

[si in continuare, discutia mea cu Eduard in 3 parti mici, aici: 1, 2, 3 ]

posted by Diana Adela Martin @ 8:37 PM  
19 Comments:
  • At 1:00 PM, Blogger Bogdan Ghiurco said…

    Esti uimitoare. Cea mai mare revelatie traita de la un blog.

     
  • At 7:08 PM, Blogger Diana said…

    comentariul tau m-a facut sa zambesc - multumesc pt asta

     
  • At 8:00 PM, OpenID pinguilde said…

    Di, mi-am pierdut cuvintele. De azi dimineata le tot caut si inca nu stiu unde au putut sa dispara. Daca le gasesc, revin. :)

     
  • At 8:38 PM, Blogger Diana said…

    uite ca si pt tacere multumesc :)
    [p.s. e o tacere cu degetul inauntru, nu? ;) ]

     
  • At 11:32 AM, Blogger pushthebutton said…

    Incredibil de frumos.

     
  • At 8:20 PM, Anonymous mara1306 said…

    Prea multe nu-s de spus! Reportajul a iesit excelent! :wink:

     
  • At 9:48 PM, Blogger Diana said…

    mara: mie interviul imi e drag

     
  • At 4:30 PM, Blogger Jean said…

    Destul de bun. Merita publicat sa fie cunoscut de cit mai multa lume.

     
  • At 1:42 AM, Anonymous J said…

    Di, excellent . Cu cat se afla mai multe despre acesti oameni tenaci , mai sunt sperante in Ro ..!!
    BRAVOO pentru interviu ; multe succese atat tie cat si lui Eduard ! attaboy !!!
    tc , j.
    ps..astept inca phone number unde poti fi gasita !!! PLSSSS
    xox j.

     
  • At 12:06 PM, Anonymous un om said…

    excelent articol! nici nu pot sa va spun cat m-a emotionat!

    va multumesc si tot respectul meu

     
  • At 5:59 PM, Anonymous flaviu said…

    astia d ela gsp l-au transformat intr-un handicapat! rusine

     
  • At 3:02 PM, Anonymous Anonymous said…

    domnisoara, am ajuns aici prin blogul lui adrian georgescu, care a prezentat cele 3 reportaje despre acest domn eduard carol novak.

    si vreau sa va spun ca al dumneavoastra mi-a palcut cel mai mult, e o bucurie felul in care l-ati descris.

    si cel din adevarul este bun. o poveste calda.

    insa am fost foarte dezamagit de reportajul din gsp. unde acest domn novak este facut sa para un handicapat. cum poti sa vorbesti asa despre un invingator, celui care a scris acel reportaj chiar nu ii este rusine?

    pacat de acesti eroi, care fie nu apar in presa, fie apar deformat(i)

    cu tot respectul, un cititor din vancouver

     
  • At 3:59 AM, OpenID defbest said…

    misto.. l-am cunoscut pe Eduard in 2004 la paralimpicele de la Atena, dar de atunci nu am mai auzit nimic de el.
    ps: la 4 dimineata dai comment? hmm..sleepless?

     
  • At 4:11 AM, Blogger Diana said…

    dar tu, care la 4.10 (!!!) dai comment?

    e un tip tare tare fain

    ce cautai la paralimpicele de la atena?

    eu ma culc dimineata,pe la 6, 7 ,8 :)

     
  • At 4:50 AM, OpenID defbest said…

    mi s-a inchis calculatorul in timp ce scriam commentul.. nu am somn. :D incerc sa adorm de 4 ore..si degeaba..am mancat prea mult si nici nu am stare..retrospectiva 2008, planuri pentru 2009..chestii de genul. si parca nimic nu suna suficient de bine incat sa ma pot linisti si sa adorm. in 2 ore mai trebuie sa si merg sa donez sange..

     
  • At 5:04 AM, OpenID defbest said…

    aa,sa nu uit.. i was around, si am nimerit cu delegatia Romaniei.:)
    ps: esti in blogroll la 3 cunostinte.. u must be famous.:)) desi cred ca te-am "gasit" la un prieten f bun

     
  • At 2:03 PM, OpenID defbest said…

    oare de ce..am citit romantica in loc de romanca si in timp ce am "rasfoit" virtual clasamentul am incercat sa gasesc si o explicatie pentru sintagma imaginata de mine. si nu am gasit:))
    modestia ta ma copleseste, si desi la octavian te-am zarit prima oara, de la alex am intrat si te-am citit (zizzou.wordpress.com or samfing laic it)

     
  • At 12:23 AM, Blogger Diana said…

    octav mi-e prieten tare bun. ce-am mai ras cu el... vai amintirile!!

    :)

     
  • At 2:15 AM, OpenID defbest said…

    ce am ras si eu cu el. de fapt mereu rad cu el cand ma vad. si cu alex. :))) tocmai mi-am adus aminte o faza de la sf alexandru de anul trecut :)))))) am facut si vreo 2 revelioane impreuna. :))

     
Post a Comment
<< Home
 
About Me

  • HOMEPAGE
  • d See my complete profile

      Subscribe in a reader

    Enter your email address:

    Delivered by FeedBurner

    Previous Post
    Archives
    Links
    Powered by

    Free Blogger Templates

    BLOGGER

    Personal Blogs - Blog Catalog Blog Directory