all the small things
 
Tuesday, October 07, 2008
What I Talk About When I Don't Know What I'm Talking About Anymore
Acesta este un link pe care il trec copy-paste cu o prea mare usurinta. It's like somehow i dismiss it - without knowing any way not to do that.

Povestea de la celalalt capat al clickului este spusa in Daily Mail de Terry Pratchett. O poveste despre sentimentul pierderii si despre constientizarea faptului ca stai putin! pana si acest sentiment il voi pierde. Asta-i Alzheimerul.

"But Alzheimer’s is me unwinding, losing trust in myself, a butt of my own jokes and on bad days capable of playing hunt the slipper by myself and losing. You can’t battle it, you can’t be a plucky ‘survivor’. It just steals you from yourself. "

Vezi cata tacere se afla la sfarsitul acestei povestiri?

*

Nu m-as simti confortabil daca ar fi doar un copy-paste link. Si totodata nu stiu cum as putea scrie despre asta. Voi da unei confesiuni paritatea altei confesiuni.

Asa ca urmeaza o confesiune personala, una dintre putinele pe care le-am facut pe acest blog fara a o imbraca intr-o joaca (de-a mine sau de-a vreun cliseu). In ultimul stagiu al Alzhului bunicului meu am ramas eu si Lacatus. Stii, ca niste pietricele care refac drumul spre acasa. Cand ma vedea pe mine sau pe el plangea. Si pentru asta, imi e tare drag de Laca.

Intr-o exhibitiune a amintirilor mele, pe aceasta as vrea sa o gasesc. Cred ca m-ar emotiona chiar si cand as pierde legatura dintre mine si un mine care eram candva. Cand nu as vedea decat o imagine cu un mosneag necunoscut plangand la vederea unui alt necunoscut al carui breton ii intra in ochi..
posted by Diana Adela Martin @ 7:57 AM  
12 Comments:
  • At 9:49 AM, Anonymous Anonymous said…

    pana sa pierzi legatura aia dintre tine si o alta tine 'care erai candva'/esti acum, ai tot timpul sa te joci de-a tine. eu nu am istorii de-astea personale sa le impartasesc, dar daca te ajuta cu ceva, cauta cartea lui john bayley despre convietuirea cu Alzheimerul sotiei lui Iris Murdoch, sau vezi filmul de ***** al lui Richard Eyre, 'Iris', ecranizare dupa cartea de mai sus. Eu de cand l-am vazut nu mai pot sa separ imaginea Damei Judi Dench de cea a lui Iris Murdoch, si nici nu pot sa uit randul citit in carte .. 'further together when further apart' cu referire la indepartarile pe care le cauzeaza maladia. Asa ca sa ne jucam de-a noi pana pierdem legatura aia despre care vorbeai. Daca acesta va fi cazul. >:D<

     
  • At 3:20 PM, Anonymous Anonymous said…

    Eu prefer sa ma gandesc (oarecum on topic) la filmul Fifty First Dates cu Adam Sandler (omniprezentul) si Drew Barrymore (yummeeee :) ). Pueril si futil o sa ziceti voi.
    Va provoc sa aduceti argumente ;)

     
  • At 7:55 PM, Anonymous Anonymous said…

    la bunica mea pe care am pierdut-o in iunie, ramaseseram eu si Luca-baietzlul meu.si si mie mi-a ramas de la ea o perna roshie (parca si tu aveai una-"iubita" cand erai mica).e deshirata, in husa romaneasca cu nasturii imbracatzi in atza alba).nu ma pot desparzti de ea.e ultimul cadou pe care mi l-a facut -defapt lui Luca , asta iarna, cand era frig si a fost ultima oara ca am vazut-o , in viata vreau sa spun.si, da , ma gandesc la ea din ce in ca mai mult ca la o pierdere.

     
  • At 8:33 PM, Anonymous Anonymous said…

    stiti cum sunt acele fante miscatoare de lumina ce cad pe pamant de la soarele ce e ascuns partial in nori asa erati voi ... tu si Laca ...cand va vedea fantele de lumina cadeau pe el si ii luminau inima(caci lacrimile sunt ale inimii) ...soarele nu mai era ascuns de nori...pentru putin timp...
    ... pe voi 2 v-a iubit cel mai mult pe aceasta lume...

     
  • At 12:52 AM, Blogger Indelible Bonobo said…

    articolu' asta nu-i despre alzheimer, ci e mai mult un pretext. dar daca totusi exista cineva care se teme de Alz, e bine de stiut ca daca fumezi, bei cafea, te droghezi si-n general iti tii creierul excitat intr-un fel sau altul iti reduci puternic sansele sa-l faci. cu alte cuvinte, cu cat iti uzezi si abuzezi mai mult creierul, cu atat imping Alz-ul pe usa afara. e ca si cum Alz'u-si zice "nu mai intru aici, ca n-am cu cine, bre, n-am cu cine".

     
  • At 11:14 AM, Anonymous Anonymous said…

    intr-adevar, articolul nu-i despre alzheimer, dar atinge citeva puncte esentiale.

    daca tratamentul si ingrijirea bolnavilor de alzheimer si dementia sint ca si nonexistente, cercetarea nu e nicidecum firava. in 2008, de exemplu, s-au publicat citeva zeci de articole [aparent] semnificative; e drept, majoritatea axate pe recunoasterea precoce a bolii si pe modificarile biochimice pe care le produce.

    ...asa ca eu sint optimist. intr-un viitor apropiat sau macar previzibil, un an, doi, zece, douazeci, mecanismele plagii vor fi cunoscute si tratamente eficace vor intra in practica curenta. acum, insa, ma revolt: toti acesti oameni buni mor prea devreme.

     
  • At 10:42 PM, Blogger Diana Adela Martin said…

    va raspund tarziu:

    gingav, bonobo: de ce spuneti ca articolul nu e despre Alzheimer?

    bonobo, eu nu fac nimic de pe lista aia. duc asa o viata cuminte, lipsita de stimulii excitanti ai cofeinei si nicotinei

     
  • At 10:45 PM, Blogger Diana Adela Martin said…

    surf: tipa drew barrymore are o viata mai mititica de uitat. si de amintit. ai vazut, inapea pe o caseta vhs ... :)

    OctaVian: nu am citit cartea, filmul mi s-a parut f puternic.
    Alzul e ca un teren de joc mai mic: sunt mai putini de tine de-a care te poti juca

     
  • At 10:47 PM, Blogger Diana Adela Martin said…

    trei de trei, luminita: m-au indoisat cuvintele voastre, mult. va multumesc pt asta

     
  • At 11:17 PM, Blogger Diana Adela Martin said…

    Octavian: cum ti se pare NoOne Belongs Here More Than You a mIrandei July? aveam multe pungi de cumparaturi in mana cand am intrat in libraria de unde am luat-o [ in capatul marieiH-strasse departat de hotel]. nu stiu de ce intrasem daca eram asa de obosita. tot asa cum nu stiu de ce scriu despre asta acum.. pur si simplu!

     
  • At 11:24 PM, Blogger Diana Adela Martin said…

    [desi putin artificiala atmosfera din carte, putin prea cautata ciudatenia. insa o carte despre singuratate - subiectul meu preferat . o singuratate din care nu poti iesi]

    [cred ca am chef de vorba]

    [de fapt, ar tb sa merg sa ma spal pe cap acum ca maine ma trezesc devreme, nu voi avea timp si in plus sunt si putin racita sa ies asa cu parul ud fluturand in dimineata lui octombrie]

    [cred ca am prea mult chef de vorba]

     
  • At 6:56 AM, Anonymous Anonymous said…

    hmmmz credeam ca n-a mai scos nimic dupa The Boy from Lam Kien - dar uite ca am verificat si tre'sa-mi iau si eu No one belongs here more than you :) Mie mi-e tare draga femeia asta, si intra la categoria aia, ajunge ca a scris ceva nou si tre'sa citesc, nu conteaza daca este +/-bun decat ce a scris inainte :) Plus, e din generatia mea/noastra. Asta ma incanta cel mai tare. ;)

     
Post a Comment
<< Home
 
About Me

  • HOMEPAGE
  • d See my complete profile

      Subscribe in a reader

    Enter your email address:

    Delivered by FeedBurner

    Previous Post
    Archives
    Links
    Powered by

    Free Blogger Templates

    BLOGGER

    Personal Blogs - Blog Catalog Blog Directory