Haruki Murakami povesteste intr-un articol din The Guardian despre un organism care alearga un ultramaraton; organismul sau. Despre maini ce resimt oboseala intr-o mai mare masura decat picioarele, despre contururile neclare ale lumii exterioare, despre indisciplina diverselor parti ale corpului. Si despre indiferenta instalata mai apoi, pas dupa pas, fata de toate acestea. Un organism care alergand ajunge sa se dezica de minte si de corp, ajungand sa functioneze ca o masinarie.
"There definitely was a being called me right there. And accompanying that is a consciousness that is the self. But at that point, I had to force myself to think that those were convenient forms and nothing more. It's a strange way of thinking and definitely a very strange feeling - consciousness trying to deny consciousness. You have to force yourself into an inorganic place. Instinctively I realised that this was the only way to survive.
I'm not a human. I'm a piece of machinery. I don't need to feel a thing. Just forge on ahead."
Povesteste despre micile revelatii ale ultimilor 30 kilometri. Cele care se produc cand depasesti bariera ce desparte un anumit mod de a percepe realitatea de un altul. Citite, le lipseste sensul. Par doar niste exprimari exagerate. Imi par mie, celei care nu a ajuns la km 75. Si insasi nuanta asta de neverosimil este cea care face o atare provocare pertinenta si tentanta. A alerga 100 kilometri.
Domnisoara, Insasi viata noastra este "un maraton"! Ma uit in jurul meu! Am ajuns, toate colegele ....la o varsta! Am tras "linie"! Suntem deja la "SOSIRE"! Eu si foarte, foarte, foarte putine specimene din jurul meu! [ Despre mine se spunea, pe la "km 10, 25, 35, 46, 55"....ca "nu tin la mine", "ca parca eu nu exist!" Dar,am continuat"sa alerg"! Restul, si-au facut toate placerile vietii! Tot ce a dorit sufletelui lor, in acest "maraton! N-ai sa crezi ce batraneti avem- ACUM - fiecare in parte, privite, ACUM, la microscop, chiar! Cine crezi ca este cel castigat???
Suficient de interesant, dar anonima pare sa aiba dreptate cu viata ca un maraton. Batranii sunt fascinanti pentru ca percep altfel realitatea. Imi place detasarea cu care privesc framantarile noastre. Ca si cum ar sti ei ceva ce noi nu avem cum sa intelegem pana nu ajungem la km 75. :)
Iar acum, tocmai acum, la Sosire, sa ma opresc?? Normal ca asa-mi doream, dar cum, cata vreme ni se cere, de catre UE - auzi colo - "linoleum ecologic", la Cabinete! Cum sa incetez sa mai"alerg", tocmai acum cand am ajums la liman! Sa ma desfiinteze astia, dupa atata amar de alergat???NU! Si, uite asa, zugravim din nou, ca ne-a parut rau sa punem mandretea de linoleum BELGIAN, de la UE, fara sa fie "farmacie", si peretii etc. Pana cand voi alerga??? Nu stiu sa raspund! Este cea mai grea intrebare! Sa fiti maratonisti, si la propriu, si la figurat!
@ Di... vin , vin ,vin imediat :) dar mail n-am :(:( hai sa-l "bazaim" pe cine stim noi... nu vad alta altermativa :( si nu stiu de ce ! ai fost la IM ?? hope so j
iata, se dovedeste a fi nerentabil (citeste: de-a dreptul gresit!) sa asociezi alergatul cu imbatrinirea. caci sint de fapt antagonice; sloganul ar fi "alearga, si vei fi tinar!"
a~a~a`h nu a fost o veste buna. nu stiam ca domnul acesta pe care acuma il citesc cu asa placere a ajuns la capatul universului personal si acum am aflat. dand click pe link.
:) il citesc in romana. in engl e alta carte? many jokes care isi pierd :D-ul in romana?
si mai ales, domnule gingav, dumitale ce carti iti plac? o lista de 3, de 5, de 7 - o lista!
de altminteri, imi dau seama ca sint acum nemaipomenit de curios sa vad traducerea romaneasca a liricii Vogon. in engleza:
"Oh freddled gruntbuggley, thy micturations are to me As plurdled gabbleblotchits on a lurgid bee Groop I implore thee, my foonting turlingdromes And hooptiously drangle me with crinkly bindlewurdles, or I will rend thee in the gobberwarts with my blurglecruncheon, see if I don't! "
(acel "see if I don't" din final e pur si simplu extatic!)
cate ceva-uri: 1. o mostra de dialog din restaurantul de la capatul universului unde timpul nu mai e ce-a fost:
" in el, oaspetii isi ocupa (vor fi oucupaat) locurile la mese si mananca (voar fi mancaat) feluri somptuoase in vreme ce urmaresc (voar fi urmaariit) creatia in intregul ei explodand in jurul lor."
2. oh... deci asa suna poezia vogona in toata ritmicitatea si versificatia ei!! In romana suna chiar asa:
"Oh pătăcios gândagemurât… micturaţiile tale sunt pt mine ca autoripătacleveteala scuivărsată pe o muscă beată. multcica vă implor turlingdromurile mele funtinare. si inzăstriţi-ma cu cocozbutirci strâmboase sau va voi scuijacula in bubomizericame cu zdrobivoma mea, o sa vedeţi voi!
3. poezia vogona imi aduce aminte de (era friglind in zori obi) "jabberwocky" al lui lewis carroll.
4. multumesc pt varianta engleza, eram curioasa in legatura cu originalul
5. unul din fragmentele mele preferate (am citit doar 300 de pagini pana acum) se poate gasi cu usurinta dand cateva pagini inapoi de la poezia vogona: pestele babel ca dovada irefutabila si definitiva a non-existentei lui Dumnezeu.
ma tem ca traducatorul a deviat de la spiritul original al poeziei... oricum, nimic nu bate "the lurgid bee".
[ rationamentul deicid e deja clasic. ]
[ vor mai fi multe fragmente (sau idei) preferate. memorabile. formidabile. intrebarea e: cit e de "radioactiva" cartea asta? pentru mine nu-i nicidecum "radioactiva". altfel n-as reciti-o aproape in fiecare an. cu acelasi deliciu. ]
"lurgid" e o contopire armonioasa a imaginilor "lure" (a momi, a ispiti), "lurid" (repulsiv, oribil) si "turgid" (umflat, tumefiat).
carti :)) ma tragi de limba. un sf/f ironic genial face terry pratchett in discworld. umor englezesc de calitate (nu sf) gasesti in "about a boy" si celelalte carti ale lui nick hornby. o lectura placuta, cam pe aceleasi meleaguri, propune david lodge (trilogia academica, tradusa in romaneste, e un deliciu). si, evident, zadie smith - rinjind cu toti dintii albi.
Domnisoara,
Insasi viata noastra este "un maraton"!
Ma uit in jurul meu! Am ajuns, toate colegele ....la o varsta!
Am tras "linie"!
Suntem deja la "SOSIRE"! Eu si foarte, foarte, foarte putine specimene din jurul meu!
[ Despre mine se spunea, pe la "km 10, 25, 35, 46, 55"....ca "nu tin la mine", "ca parca eu nu exist!"
Dar,am continuat"sa alerg"!
Restul, si-au facut toate placerile vietii! Tot ce a dorit sufletelui lor, in acest "maraton!
N-ai sa crezi ce batraneti avem- ACUM - fiecare in parte, privite, ACUM, la microscop, chiar!
Cine crezi ca este cel castigat???