| Wednesday, June 18, 2008 |
| O calatorie cu trenul in care aflu cate ceva despre feminism |
M-a fascinat dintotdeauna capacitatea femeilor de a-si depana intimitatile si usurinta cu care isi lasa povestea sa poposeasca in atentia unui alt om. Felul cum se deschid in fata unui strain, cum se opresc asupra acelui moment din viata lor pe care sunt in stare sa il redea in amanunt. Nevoia de a trage invataminte, de a cauta concluzii si de a gasi o morala. Dorinta nestapanita de a se destainui. La coafor, in autobuz, la coada in magazin. In tren, alaturi de mine stau alte trei femei care o data cu plecarea controlorului incep sa nu mai taca.
Ma uit la micutul lor mar al lui Adam cum se misca incontinuu, cum se umfla incet cu aer in timp ce separa cuvinte, oprindu-se doar o secunda, urcand apoi si coborind din nou. Acest minuscul mar al lui Adam, slabit si pricajit de la efortul asta de a vorbi incontinuu si care contine in el esenta femeiescului lor, acea capacitate fantastica de a tăifăsui. Despre orice, cu oricine, oricand.
Cele trei femei care stau langa mine in tren vorbesc. Urmariti-le! o conversatie devine o confesiune. Pe masura ce povestesc, femeile incep sa pluseze, trecand de la picanterii despre vedetele din Libertatea la pasiunile lor, la zilele lor libere si pline. Continua sa pluseze si se deschid din ce in ce mai mult. O confesiune devine o competitie. Un test de rezistenta fizica - e incredibil cat de mult pot vorbi! Un test de rezistenta psihica - toate acele amintiri, toata onestitatea asta. Oare cum de suporta luciditatea lor sa aiba martor? Vorbesc despre copii care au viata lor, despre iubiri, despre potential si sanse ratate. Despre menopauza, dureri de sale si de oase.
Drumul pana la Sinaia e lung si inca n-au spus tot. Inca nu s-a auzit acel oftat ahhh intr-adevar! asta da o viata tragica, demna de-o femeie! acel suspin care stabileste in mod tacit castigatoarea. Micuta antigona, stearsa alcesta, nedreptatita electra. Stau toate trei inghesuite intr-un compartiment de tren si isi povestesc: mai intai viata lor, apoi moartea sotilor. O moarte violenta, o moarte demna, o moarte surprinzatoare.
In apropiere de statie ele trag morala. Longevitatea – cel mai bun argument in favoarea feminismului. Micutul lor mar al lui Adam se umfla cu aer pe care il lasa sa razbata intr-un oftat prelung. Uneori, argumentul in favoarea feminismului poate fi o adevarata pacoste. |
posted by Diana Adela Martin @ 3:08 AM   |
|
| 20 Comments: |
-
-
In tren si barbatii se comporta la fel. Si tot pe valea prahovei mergeam si eu cand am aflat povestea vietii colegului de compartiment, cu placuta de metal in cap. Alta data am ascultat povestea unui ofiter intors din afghanistan ( " "un soldat ranit usor, nu necesita spitalizare".. . Pai da, ca aia acolo n-au spitale domle!" ). De ce mi-o fi zis la coborare domnu' cu placuta ca in viata sa nu ma uit inapoi? O fi stiut ceva..
-
Eu nu cred ca e varsta, e capacitate specific feminina de a comenta, de a barfi, de a sporovai, de a descoase, de a se implica in povestile altora... Tzatze! Am vazut si tinere care vorbesc mult si isi baga nasul unde nu le fierbe oala...
Eu cred ca problema e fie a firii si a anturajului, fie a lipsei de preocupari mai importante, fie a culturii... lipsa! Doar n-o sa comentezi literatura rusa cand poti comenta viata intima a vecinilor, nu?
-
RMN: probabil ca sa nu te impiedici de o minigroapa de trotuar si sa cazi lat pe tot asfaltul, julindu-ti barbia, genunchiul stang si palmele. daca as fi primit si eu sfatul asta luni seara... ;)
annie, anayana: nu as pune pe seama varstei.
o alta intamplare care m-a surprins de curand: in autobuz, o doamna ii spune necunoscutei care statea alaturi 'UITE! in intersectia asta am vrut eu sa ma sinucid!' dupa care si-a spus povestea.
-
Eu as fi cazut lat, nu lata :) Cateodata poate te simti mai in largul tau sa te destainui necunoscutilor...sau poate numai ei mai acorda atentie cand ai nevoie.
-
de cateva ori am corectat. lat - lata - lat. m-a derutat acel 'lili' ;)
-
Am observat o chestie asemanatoare in metrou. Un nene ii descrie unui tata cu baietelul de mana cum si el si-a dorit baiat dar Dumnezeu i-a dat fata. Iar fata a crescut la o matusa pentru ca el si sotia sa munceau. Fata a copilarit cu verisoara ei cu care facea numai prostii si cum a fost la fel de "dracoasa" ca un baiat..etc..
Eu am ceva experienta in povesti de genul, din cauza de naveta Bucuresti - Brasov ca student. Probabil par si abordabil pentru ca multi si-au povestit viata dinaintea-mi :). Insa n-am putut sa nu observ ca erau oameni macinati de ceva. Nu am intalnit un om echilibrat, multumit de sine povestindu-si viata si amintirile unui necunoscut.
La lili e nume generic..dupa camera de camin unde ne strangeam.
-
multumesc pt povestea ta :) e mai usor sa fii onest cu cineva care nu te va mai intalni.
dupa ce am vazut cate posturi sunt despre fotbal am inceput sa ma gandesc ca lili e de fapt un lili.
hai olanda! hai italia!
-
Promitem sa ne dam cu parerea si despre altele. Deocamdata avem emotii si am ramas la stadiul de postat linkuri youtube :). Hai Croatia!
-
Aveam 30 de minute intre avioane. Mi-am deschis cartea si am inceput sa citesc cand, o voce molcoma a unei doamne invarsta, langa mine imi zice : " e frig la Chicago !" Cu fata sper carte ii raspund " da, asa cred " batranica : -n-am mai fost in Chicago de 20 de ani , baiatul meu traieste acolo "
- ce bine, zic eu, cu ochii in carte !
Stii,( batranica) sotul meu a murit,...in spital.. am fost impreuna pentru 52 de ani , si eu nu conduc, o sora medicala m-a dus la airpot.....
M-am detestat in acele momente mai mult ca niciodata !:(
O fiinta umana , striga de disperare in voce molcoma , s-a oprit linga o straina care era interesata de o carte decat de o poveste reala . Tot ce avea nevoie era un " ascultator" Nu sfat, nu bani,nu asistenta, nici macar compasiune , doar cateva momente sa fie ascultata ! In lumea asta " nebuna, nebuna" suferim de lipsa de ascultatori, iar cand ne dam seama , e prea tarziu !...
Batranica mi-a vorbit molcom in timp ce ne imbarcam...am last cartea . In avion avea locul cu un rand in urma mea . Asezandu-ma , am auzit iar vocea molcoma : " - e frig la Chicago !" zicand vecinului de loc.
Mi-am zis in gand ' "Doamne,te rog, ascult-o," lasa revista...
De ce-ti zic toate asta??? Di??
Ma face sa ma simt bine, chiar daca n-ajuta...:
-
J, m-a induiosat batranica ta, incercarea ei de a se apropia, de a iesi din invizibilitatea si de a rupe solitudinea in care se afla.
acum cateva luni am scris despre o astfel de invizbilitate aici
RMN: Emotii, de ce? Gata, vin sferturile si de acum nu mai joaca banel ;)
-
windie, ai citit istoria iubirii de nicole krauss? si batraneii de aici au o poveste careia ii cauta ascultator
-
Mi-a placut ce ziceau astia de la catavencu.."in fotbal tre' sa ai si noroc, cum am avut noi cu banel, ca n-a dat niciun autogol la Euro".
windw. : toti avem astfel de regrete. probabil pentru ca uneori trecem prin momente in care alegem egoist sa nu ne consumam bateriile sufletesti (si)cu grijile altora...
-
-
atat de pur si totusi imatur ... of (scurt) :)
-
iti multumesc pt observatie. incerc cat pot sa ma feresc de maturitate.
de ce of? :)
-
Ma tot ointalnesc cu batranici pe la cozi, la casierii, in statii de autobuz..tota eisi povestesc viata intr-o secunda!
-
...dar ce-ai aflat despre feminism?
-
telefoane nokia: au talentul asta
gingav1: femeile traiesc mai mult decat sotii lor - e un fapt dovedit stiintific stimata audienta! - si chiar pe aceasta constatare putem cladi chiar de azi fundamentul oricarei doctrine feministe, un fundament clar, solid, de neerodat, exact fundamentul de care e nevoie !!! deci sa nu mai asteptam
-
Sunt psihoterapeut! Dar nu asta e noutatea! Ineditul urmeaza!
Odata, in copilarie, intr-o vacanta, sora mea( Dzeu s-o odihneasca) ii povestea bunicai despre suferinta ei in cuplu si despre faptul ca nu-i spunea nici mamei noastre ca sa n-o intristeze
O fi vârsta de vină?