M-am trezit buimacita si oarecum speriata. Ciulesc urechile incercand sa deslusesc zgomotele aduse de noapte. Nu tiuit, nu suierat, nu soapte ci un fel de pocnituri vibrate. Imi rotesc ochii prin camera pentru a sesiza nefamiliarul. Rare fasii de lumina strabat intunericul negru pruna. Coborate pe paharul de martini par a-l umple si a-i schimba forma. Imi opresc privirea pe ecranul televizorului. Greta Garbo, palida si majestuoasa, sopteste fixandu-mi privirea. Ma uit minute in sir la buzele ei. Dau la iveala cuvinte pe care nu le inteleg. La ea, apoi la paharul de martini, eu imi trimit privirea. Razele lunii il descopera pe jumatate. Ciresele negre, in intunericul paharului, par aruncate printr-o lovitura de tac. Buzele Gretei Garbo iar.
Imi face cu ochiul si imi arata cu degetul spre geam.
Afara, in fata blocului, doi oameni lipesc un cadru metalic de asfalt si umplu interiorul cu un spray alb. Pocniturile urmaresc miscarile lor. Indeparteaza cadrul, il muta mai sus si dau din nou cu spray. Pe strada apare o zebra.
Ma uit la Greta Garbo si facandu-i cu ochiul ridic paharul in aer. Cirese se scalda in martini.Labels: extracalifragilisticexpialiwowdocious |
Simply iconic.