all the small things
 
Wednesday, March 04, 2009
Barbatul care masura timpul cu camera de filmat
Barbatul lua o fotografie veche si o imparti in doua. Treptele cazand inspre usa de la intrare si interiorul incaperii le lasa asa cum erau. Alb-negru si in nemiscare pana se loveau de geam. Se juca doar cu spatiul aflat in afara usilor de sticla, introducand din cand in cand miscare. Perechi de oameni care se plimba, oprindu-se nedumeriti in fata usilor inchise si lovind in geam.


Shadow Piece, instalatia lui David Claerbout, consta intr-o fotografie de prin anii 50 manipulata digital prin introducerea unor cadre filmice in partea de sus a acesteia. O grozavie pe care am privit-o vreo 20 de minute la o expozitie dedicata lui Eduard Hopper si artistilor contemporani pe care i-a influentat. David Claerbout fiind unul dintre acestia. O grozavie care mi-a dat noduri in gat de nostalgie, nascute din simtul trecerii timpului pe care reuseste cu atata forta sa-l redea.

Pentru ca acesta e efectul juxtapunerii imaginii fotografice cu cea cinematografica. Nostalgie si nitica angoasa. Camera de filmat doar masoara trecerea timpului. Fotografia il poate reda intr-o instanta a sa. Alaturarea celor doua medii insa poate capta devenirea. Si asta e un efect tulburator si-n arta rar.

In lucrarile sale, David Claerbout cauta sa prinda timpul. Mereu in miscare, il fugareste cu camera de filmat pana transpare - cadru dupa cadru - filtrat printr-un secundar.

*

La expo de care va spuneam, in camera unde era prezentata instalatia foto-video a lui David Claerbout, se afla si un tata cu baiatul lui. Micut, la vreo 5 ani. Dupa catrva minute, pe ecran apare prima pereche care vrea sa intre in incapere. Nu reusesc, asa ca incep sa se agite si sa impinga cu putere-n usa. Ridica mainile, sunt nervosi. Pustiul incepe sa le faca semne. Isi ridica mainile inspre ei, ii saluta, le face din nou cu mana. Perechea de pe ecran nimic, nu reactioneaza defel la semnele baiatului. Tatal ii spune sa se potoleasca pentru ca pur si simplu cei doi nu il vad. Baiatul e nedumerit, nu intelege But daad, why not?? We're in the same space and time like them! We are, we are!!
posted by Diana Adela Martin @ 6:19 PM  
6 Comments:
  • At 11:37 PM, Blogger pushthebutton said…

    Frumos. Mulțumesc.

     
  • At 10:03 AM, OpenID andibob said…

    Mă bucur de câte ori întâlnesc elevi de-ai lui MC Escher...
    Le-au folosit lectiile de istoria artei, nu cântă după ureche :)

     
  • At 11:19 AM, Anonymous adriana said…

    frumos Diana,frumoase sunt pozele alb negru,in primul rand cand ma duceam la baiat si pozele de pe ... parca intrai in alta lume ,fiecare poza are cartea ei.

     
  • At 6:22 PM, Blogger Diana said…

    Rares, si tu poti..

    Andi, Adriana, salutare!

     
  • At 11:31 PM, Anonymous adriana said…

    un wichend placut Diana,cred ca nu ma mai tine calculatorul nu stiu ce iam facut

     
  • At 9:25 PM, Anonymous adriana said…

    Va doresc o zi placuta multa sanatate si sa aveti o zi cum o doriti ,ca doar e ziua noastra,cu mult respect adriana.

     
Post a Comment
<< Home
 
About Me

  • HOMEPAGE
  • d See my complete profile

      Subscribe in a reader

    Enter your email address:

    Delivered by FeedBurner

    Previous Post
    Archives
    Links
    Powered by

    Free Blogger Templates

    BLOGGER

    Personal Blogs - Blog Catalog Blog Directory