| Saturday, May 26, 2007 |
| O saptamana de Sibiu |
Scot geamantanele de la adapostul lor si le aduc in sufragerie pentru a le transforma in bagaje. Vacanta vacanta vacanta :) E plin de vacanta in sufragerie: de la biletele de tren care stau pe masuta, de la hainele impaturite, de la planuri si de la programul festivalului de teatru subliniat cu markerul. Abia astept Inimi cicatrizate , Othello?!? (o versiune modificata fata de cea pe care am vazut-o acum cativa ani; piesa mea preferata, am devorat-o si am rejucat-o in amintire de multe multe ori), Viata cu un idiot, Vinerea Lunga, crame cu ciorba, agitatie, case cu ochi. Vacanta, ce mai :)
Imi e dor de scriitura lui aujourdhui. Dupa multe zile in care deschideam pagina blogului ei sperand ca poate poate s-a razgandit si voi gasi un nou post jucaus si energic care sa imi trasmita o stare de bine ieri am sters adresa ei din blogroll. Cu greu. Am pierdut o casuta de vacanta in care obisnuiam sa ma retrag zilnic.
Acum fug la CNDB la Jerome Bel.
Nu stiu cu ce sa ma imbrac, hainele de care aveam pofta sunt in geamantan :)
later edit: Jerome Bel, prea minimalist pentru gustul meu.
Intr-un interviu din Elle (iunie) am descoperit o femeie fascinanta si fermecatoare, cu un zambet care arata o viata de poveste: Sanda Tatarascu-Negropontes.Labels: teatru |
posted by Diana Adela Martin @ 5:44 PM   |
|
|
|
|
| Dolce Vita pentru mine |
O secventa de la inceputul filmului la Dolce Vita: Marcello si o contesa semiplictisita Maddalena.
Imaginea lor mi-a facut asa o pofta sa intalnesc un tip alaturi de care sa fiu a part time diva, sa imi port charisma precum un val atarnand de umar si apoi sa o raspandesc in decoruri suprarealiste. Nici fandoseala nici ifose ci stralucire exuberanta mister si risipa de imaginatie. Iar pentru dimineata sa fiu o girl next door, zambind a inceput in timp ce rasfoiesc jurnalele de sport. Sporovaind mici nimicuri sa glumesc pe seama unor delicte fotbalistice, sa ma impiedic, sa ma murdaresc, sa gafez.
Cateodata mai arunc ganduri catre cel cu care am fost candva asa.Labels: dianacronisme, extracalifragilisticexpialiwowdocious |
| posted by Diana Adela Martin @ 5:22 PM |
|
|
|
| Monday, May 21, 2007 |
| Fairy Tale |
|
| posted by Diana Adela Martin @ 3:14 PM |
|
|
|
|
| Bad Banking Day |
| Ghinionul cumparaturilor pe internet a dat peste mine. Mi-a fost vandalizat cardul. Stau cu barbia in maini gandindu-ma cu nostalgie la toate perechile de sandale, cremele de corp si cartile pe care le-am ratat pentru ca altcineva, diferit de mine, sa si le comande pe banii mei. uff!!! |
| posted by Diana Adela Martin @ 12:29 PM |
|
|
|
| Wednesday, May 16, 2007 |
| Voiaj de-a lungul lui iulie |
Iulie e straniu, mohorat, imens, neputincios si niciodata frumos. Nu are cum sa fie. Asa cum o fata care in copilarie se vede urata ajunge sa poarte cu ea peste tot aceasta senzatie si iulie e tare nepriceput in a se scutura de imaginea pe care si-a facut-o despre sine.
Vazandu-se doar o caricatura de iunie, iulie isi petrece multe din zile pe canapeaua lui Freud, scotand la iveala peisaje stricate, trairi pe jumatate irosite si deplangand lipsa de atentie cu care a fost tratat in copilariile noastre.
In cele mai pustii zile aerul devine cald de tristete. Intinsa pe canapea ma inconjur cu o plapuma de ganduri mohorate si dormitez. E doar o luna, dar e o luna mai lunga decat altele, facuta din timp gumos care se intinde si se tot intinde. Imi fac provizii care sa faca trecerea timpului suportabila si ma inconjur cu ele: ochelarii mei de soare, proaspat scosi din frigider, reviste din anii 20, o minge de cauciuc atasata cu un elastic de o paleta, o harta a Venezuelei, un binoclu renascentist, lac de unghii roz pal, o oja roz fructat si una negru satin Chanel, un ghid de conversatie japonez – maghiar, un portofel cu poza lui Frege albita de timp (sigur e el?), zebre de apartament, vitamine, o bagheta de dirijor si un lighean in care sa imi fac vata de zahar. Si uite-asa, la bordul canapelei mele, vaslesc in dulcea-mi reverie catre august.Labels: extracalifragilisticexpialiwowdocious |
| posted by Diana Adela Martin @ 1:00 AM |
|
|
|
| Tuesday, May 15, 2007 |
| VĂRĂTĂCELI |
· Pe un scaun de metrou: URA!!! URA!!! URA!!! Azi 15.o6.2004 am scapat de SaP SeP SiP SoP
· Au aparut ciresele! Niciunde insa pe unde am cautat nu am dat peste cirese à la matrioshca. Julia Gretson insa, intr-o dimineata stravezie, umple camera de culoare sarind pe un covor gros de cirese bubbling precum invelisul electrocasnicelor. Tavanul prinde stelute. This is the place to dream, to dream off the loneliness inside and replace it with feelings of hope, new and excitement. Camera de recreere a Juliei Gretson, her imagination spa, separata de lume printr-o usa captusita cu omizi.
· Au aparut si barbatii parosi. De nerecunoscut in timpul iernii, vara se dau de gol. Autobuzul cu care merg e plin de ei. Imi feresc privirea oferindu-i drept refugiu privelistea din afara autobuzului insa ce sa fac, si aici am ghinion. Prietenosul Muzeu al Taranului Roman intunecat de mustata si carliontii lui Silviu Prigoana care, cu toata mutra afara din automobilul sau, injura un sofer balai. Victoria Beckham, sfatuieste-ma !!! Ce sa fac in astfel de situatii? Spune-mi tu, te rog! declam in gand, invocand imaginea zeitei of all things fashion pentru a ma proteja.
· Antrenor de vara: Mircea Cartarescu strigand de zor de pe margine Virtualizati, Irealizati! in loc de Cornel Dinu si al sau Verticalizati, Fluidizati (v. Jurnal II, pag.14)
· Multa limonada
Labels: pe langa fotbal, urbane |
| posted by Diana Adela Martin @ 8:36 AM |
|
|
|
| Wednesday, May 09, 2007 |
| Povestea zebrei din fata blocului meu |
M-am trezit buimacita si oarecum speriata. Ciulesc urechile incercand sa deslusesc zgomotele aduse de noapte. Nu tiuit, nu suierat, nu soapte ci un fel de pocnituri vibrate. Imi rotesc ochii prin camera pentru a sesiza nefamiliarul. Rare fasii de lumina strabat intunericul negru pruna. Coborate pe paharul de martini par a-l umple si a-i schimba forma. Imi opresc privirea pe ecranul televizorului. Greta Garbo, palida si majestuoasa, sopteste fixandu-mi privirea. Ma uit minute in sir la buzele ei. Dau la iveala cuvinte pe care nu le inteleg. La ea, apoi la paharul de martini, eu imi trimit privirea. Razele lunii il descopera pe jumatate. Ciresele negre, in intunericul paharului, par aruncate printr-o lovitura de tac. Buzele Gretei Garbo iar.
Imi face cu ochiul si imi arata cu degetul spre geam.
Afara, in fata blocului, doi oameni lipesc un cadru metalic de asfalt si umplu interiorul cu un spray alb. Pocniturile urmaresc miscarile lor. Indeparteaza cadrul, il muta mai sus si dau din nou cu spray. Pe strada apare o zebra.
Ma uit la Greta Garbo si facandu-i cu ochiul ridic paharul in aer. Cirese se scalda in martini.Labels: extracalifragilisticexpialiwowdocious |
| posted by Diana Adela Martin @ 11:55 PM |
|
|
|
| Tuesday, May 08, 2007 |
| Jean-Claude Izzo |
J’ai détissé le temps
et dépossédée mes rêves
de leurs rêves de transhumance.
Fallait-il
jusqu’à l’arête faîtière
éconduire le regard?Labels: tuesday poem |
| posted by Diana Adela Martin @ 11:46 PM |
|
|
|
| Saturday, May 05, 2007 |
| mesaj pentru noneroi |
Exista zile cand ajunsi acasa isi desprind masca si o arunca, zile cand stau ingandurati si privesc in gol. Teama ca intr-o zi nu vor mai fi supereroi. Eroi invinsi. Costumul mulat al lui Superman dezvaluie un inceput de burta. Spiderman alunecand de pe un zid. Nu sunt facut pentru un costum gri alb se vaicareste el. Popeye sta lesinat in toaleta unei bodegi dupa o supradoza de spanac. Noul Bond vomita iar Cristi Chivu se plimba ca un anonim pe strazi. Today i am no hero, baby suspina in poala femeii dragi dupa care se tavalesc lipsit de vlaga in pat, acoperindu-si chipul cu asternutul.
Le spun la multi ani tuturor acelora care se dezbara din cand in cand de prefix pentru a fi - tematori, vulnerabili, gafeuri, sensibili, imperfecti, copilarosi - simply men.
picture: Defeated Heroes de David Rijo (expusa la Galeria de Arta Digitala 115, str. Mihai Eminescu 115, Bucuresti)
Labels: pe langa fotbal, urbane |
| posted by Diana Adela Martin @ 12:53 AM |
|
|
|
| Friday, May 04, 2007 |
| Fashionista's Paradise is the Mathematician's Inferno |
Zi de zi, in fata dulapului cu haine, jumatati de ore fragmentate de razgandiri. Multe haine, multi pantofi, multe accesorii, al naibii de multe sticlute de parfum. E greu sa aleg arunc cuvintele in barbia in care imi sprijin fata nedumerita.
Mutra ironica a lui Bertrand Russell imi apare in fata ochilor ntz ntz ntz!!! iti faci griji degeaba, dearest imi sopteste cu mustrare. Se lafaie pe canapeaua mea verde si, pufaind dintr-un trabuc, incepe sa imi tina lectii moralizatoare. Si asta in timp ce imi probez noii mei pantofi!!! Fataindu-ma prin casa pe ici pe colo au tocul cam inalt, nu? ma lovesc de tacerea lui. Ma uit la fata lui verzuie si il sagetez cu privirea furioasa daca nu reusesti sa empatizezi cu mine, poti la fel de bine sa pleci! - Dearest, 've been married for three times (acces de tuse). - Four times, il corectez eu. - I know how to handle this situation. Here's what i used to tell my wives (tuseste din toti rarunchii)
Worst case scenario:
Un milionar excentric. Eau de cologne, multe haine, multi pantofi, multe accesorii. O infinitate de perechi de pantofi, o infinitate de perechi de sosete. Cum sa aleg suiera cuvintele in barba nerasa de cateva zile a milionarului. John fii amabil si alege-mi tu un pantof din fiecare pereche. John ridica din umeri. Zau John, ce e atat de greu, ia pantoful stang al fiecarei perechi. John does just that.
Next morning, ce crezi? Milionarul il cheama pe John. John fii amabil si alege-mi o soseta din fiecare pereche. John ridica din umeri. (Eu casc) Milionarul da sa ingaime un raspuns insa, fii atenta aici Diana, nu stie ce instructiune sa ii dea. Milionarul nu ii poate da nici o indicatie. Heh? Heh? Ce zici de asta? Spre deosebire de pantofi unde ii poate indica o modalitate de a alege unul dintr-o pereche, in cazul sosetelor nu ii poate indica nici o modalitate de a alege o soseta dintr-o pereche. Alegerea e arbitrara!!!
You see, Diana, you see? Poooor little John, so not poor little Diana.
Micsorez ochii si il privesc printre gene. Il fixez cu privirea zau Bertrand, nu ai inteles nimic. Asta chiar nu e o problema. Un matematician metrosexual ar fi inchis ochii si ar fi zambit la priveliste. But not you, Mr! Noo... all you saw was Axiom of Choice . Vezi tu am ridicat eu tonul problema este ca am prea putine haine. Da-mi o infinitate de haine si iti dau cuvantul meu ca nu voi face o problema din alegerea arbitrara a acestora.
Bertie mustaceste si face un semn cu mana hai lasa. N-ai inteles nimic.. Pantoful pe care l-am aruncat inspre el loveste peretele. Bertie devine din ce in ce mai transparent, pana dispare. Labels: extracalifragilisticexpialiwowdocious, filosofii v pretiozitati v alte chestiuni serioase |
| posted by Diana Adela Martin @ 10:38 PM |
|
|
|
| Wednesday, May 02, 2007 |
| Miercuri in renovare |
Pentru ca ziua de azi s-a lasat ascunsa, facandu-ma sa alerg dupa ea. Pentru ca am avut parte de o coincidenta neimpartasita. Pentru ca oamenii pe care i-am intalnit au avut patanii care i-au indispus si pentru ca - oh mai ales acest pentru ca- pantalonii norocosi, cei pe care i-am purtat la admiterea in liceu nu mai imi vin.
O miercuri ca asta e realmente o pacoste.
Taximetristul motaie pe la semafoare spunandu-mi sa il anunt cand se face verde. A dormit putin ultimele nopti si e tare obosit. Cuvintele ii ies greoaie, printre ele se strecoara somn. Ii place sa se joace la computer; doar noaptea, cand nevasta doarme. Nu e incurajator deloc ce spune.
Soriceii de laborator reactioneaza mai bine la apa decat la antidepresive. Pentru prietena mea asta nu e tocmai bine.
Nu gasesc secretul gheiselor inalte.
Un post mic, tern, fara verva si savoare.
Mici nimicuri care mohorasc.
O victorie a Milanului, ca decorator. |
| posted by Diana Adela Martin @ 10:27 PM |
|
|
|
|
|
